Poteca Regala din Sinaia

De o saptamana vreau sa termin acest articol scris in mintea mea, pana acum. Timpul in schimb isi spune cuvantul dupa fiecare zi de munca. Uneori pur si simplu nu mai am chef de scris dupa o zi de stat in fata calculatorului. Daaar nu acesta este subiectul zilei, ci un traseu foarte, foarte usor pe care l-am descoperit weekend-ul trecut.

Eu sunt o persoana destul de stangace si acesta este si un motiv pentru care nu ma dau in vant dupa mersul cu cortul sau urcatul pe munte. Imi place sa ma plimb. As putea sa merg si 25 de km fara sa ma plang. Atat timp cat nu trebuie sa urc pe munte sau sa il cobor sunt ok. Un deal as accepta, dar un munte e prea mult. Florin in schimb este fanul numarul 1 al actiunii: ii place cu cortul, ar merge pe munte in fiecare weekend, se catara fara frica atunci cand prinde ocazia.

Ca sa impac dorintele amandurora am zis sa cercetez daca exista trasee care au o dificultate redusa ca sa nu ma descurajez de la prima incercare. La un simplu search pe Google am gasit mai multe variante, dar aceasta mi s-a parut cea mai potrivita pentru un start de succes.

Am plecat sambata dimineata cu Softrans-ul si intr-o ora si jumatate eram in gara, in Sinaia. Trenul era plin de familii care abia asteptau sa le arate celor mici muntele, adolescenti care numarau kilometrii departe de casa si se gandeau ca sunt liberi si noi, care nu ne mai incapeam in piele de recunostinta. Vorba lunga saracia omului, asa ca voi continua cu ce va intereseaza de fapt sa aflati. Din gara am traversat si am mers spre Pelisor, trecand inainte pe la Manastirea Sinaia. Traseul acesta se numeste Poteca Regala. Il puteti face din 2 locuri:

1. De langa Pelisor. De aici traseul este mai lung, dar nu cu mult. Sa zic 20-30 de minute de mers lejer.
2. De la Cabana Schiorilor, mai sus putin din strada principala faceti dreapta cu masina, traversati un pod micut si gata. Lasati masina undeva pe stanga si in dreapta, in 50 de metri incepe Poteca Regala. Dar de aici si pana sus la Stana Regala este putin de mers.

Cele doua drumuri se unesc la un moment, dar cum intregul drum este pavat nu aveti de ce sa va faceti griji.

Daca alegeti sa incepeti traseul de langa Pelisor, va spun de acum ca drumul este putin mai accidentat decat vedeti in poza de sus. Nu greu de mers, doar ca unele pietre au fost scoase. Tot de langa Pelisor va trebui sa intrebati pe cineva de Poteca Regala deoarece traseul nu este marcat deloc. Nada. Cum stati cu fata la Pelisor, drumul este undeva in dreapta, dupa ce intrati in padurice. O sa il vedeti imediat daca va abateti de la drumul cu turisti. Din cate am inteles de la doamna de la bilete, ursii vin zilnic pe acolo si ne-a sfatuit sa mergem cu grija si cumva sa asteptam pana mai vin si alti oameni. Am intrat in padurice, am gasit drumul, am mers 10 metri si am zis ca ne intoarcem. Nu era nimeni nici in fata, nici in spate. Dupa 5 minute de dezbatere daca ne intoarcem sau continuam, in spatele nostru apare un cuplu. Ne-am facut curaj si am plecat toti 4. In urma noastra, in cateva minute a mai aparut o familie care avea si un akita american. Ne-am vazut cu sacii in caruta si am purces la drum cu inima larga. In gandul meu ne apara dulaul acela urias care fara gluma, cred ca ma putea duce calare.

Dupa 20 de minute am ajuns la o constructie abandonata unde ne-am intalnit cu niste doamne care coborau. A fost suficient sa ma relaxez si sa imi dau seama ca daca nu le-a mancat ursul pana aici, nici pe noi nu ne mai mananca. :))) La constructia abandonata ne-au abandonat si familia cu cainele si cuplul. Nu stiu incotro au luat-o, dar noi am continuat drumul si in nici 5 minute am inceput sa auzim rasete si clopotei. Ne intersectam cu cei care veneau de pe partea cealalta, dinspre Cabana Schiorilor. Si am mai urcat asa pret de 30 de minute cred, pana am ajuns la Stana Regala. Sau ce a mai ramas din ea. Drumul duce intr-o poiana care iti taie rasuflarea. Acolo daca vremea iti permite, poti manca ceva, te odihnesti, poti sta pur si simplu cu ochii pe cer fara sa iti dai seama cand trece timpul.

In partea stanga a poze de sus o sa vedeti un drum de masina. Da, se ajunge si cu masina in aceasta poiana, dar care ar mai fi farmecul 😉? Din cate am inteles de la un domn care se afla acolo cu un grup, drumul continua catre alte superbitati, doar ca noi pentru atat veniseram si nici nu eram echipati de mai mult. Important este ca ne-am relaxat si ne-am incarcat cu aer curat. La intoarcere am coborat pe partea care duce la Cabana Schiorilor si este mult mai circulata, mai usoara si mai scurta.

Cat mai este vremea inca buna chiar va recomand aceasta scurta plimbare prin padure, pe Poteca Regala din Sinaia. Are cateva bucati de drum mai provocatoare, dar credeti-ma ca nu e nimic complicat. Nada. Vor fi 2 ore si jumatate din viata voastra in care veti uita de restul planetei. Va promit ca fiecare pas va veni cu o taiere de respiratie (de frumuseste si oboseala in acelasi timp 🤭).

Acum caut urmatorul weekend cu vreme buna pentru urmatorul traseu.