,,… ca să ai tot ce îți dorești”. Așa se termina o ofertă de job. Prost job. Nu e ceva ce aș face vreodată. Inițial mi-a creat repulsie ideea că am primit asemenea ofertă. După 20 de secunde am început să râd. Mi se oferea un job într-un comentariu la o poză cu mine și omul meu în fața unui teatru. Gestul a fost lipsit de orice: de creativitate, de etică, de esență și de toate cele care mai pot conta. După care m-am gândit la ,,tot ce îți dorești”. In esență toți ne dorim să fim fericiți. Fie că e alături de valoare, de bănet, de șmecherie, de silicoane, de 5000 de poze cu 10 sticle de șampanie lângă noi, fiecare om își dorește să fie fericit. Nu sănătos, nu alături de cineva, nu undeva și nu cu ceva. Doar fericit.
Ce îți dorești? O mașină? Câte minute te bucuri că o ai? 10? O haină nouă și scumpă? Cât te bucuri că o ai? 2 ore? O casă cu piscina? Cât timp te vei bucura că o ai? 1 an? Un om mișto pe numele ei Andreea mi-a spus o dată că atunci când ai mai mult îți dorești mai mult și cheltuiești mai mult. Avea dreptate. După prima mașină vei vrea alta mai frumoasă și tot așa cu tot ce îți pică în mână. Chiar și cu oamenii.
Ce ai face cu totul dacă l-ai avea? Te-ai plictisi. Iți garantez. Nu pe loc. După un timp. Dar ca să ai tot înseamnă să nu îți dorești nimic. Și când nu îți dorești nimic înseamnă că ești gol. Un singur lucru este greu de obținut și foarte greu de păstrat: mulțumirea de sine. Asta aduce fercirea care nu dispare, care nu are grad de comparație și care nu poate să se facă mai mare sau mai multă.
Sper că și voi aveți tot ce vă doriți. Tot ce vă doriți voi cu adevărat.
